Terapie prin mișcare

Cred că am spus de nenumărate ori că depinde de tine cât de departe vrei să-ți duci practica de yoga. Te poți folosi de ea pentru a te mișca, pentru a-ți îmbunătăți flexibilitatea și tonusul muscular, sau te poți folosi și de partea spirituală pentru a-ți extinde înțelegerea ta despre viață în general. Ambele variante sunt incredibil de valoroase în evoluția ta ca ființă umană, dar partea din practică care mie personal mi se pare cea mai folositoare în observarea și cunoașterea de sine, este acel spațiu pe care ți-l oferi pentru a accesa tiparele din subconștient. Te folosești de practica yoga nu pentru a îndeplini anumite posturi, ci pentru a-ți observa monologul interior, felul în care te miști și cât de mult efort depui într-o anumită mișcare, pentru a ajunge într-o postură. Toate acestea îți pot dezvălui atât de multă informație valoroasă depre felul în care treci prin viață.

Dacă vrei ca practica ta de yoga să se transforme într-o terapie, prin care să te descoperi și să te vindeci de posibile traume ascunse în corp, destinația posturilor este ultimul lucru la care ar trebui să te gândești. Degeaba stai în cea mai avansată postură, dacă toți mușchii sunt încordați, te critici într-una și te concentrezi doar pe aspectul fizic, fără să conștientizezi efortul pe care-l depui și felul cum te simți în acel moment. Ceea ce transformă practica într-o terapie eficientă este conștientizarea modului de a aborda mișcarea și ce drum este ales pentru a ajunge în locul dorit.

Din fericire, practica yoga nu este o competiție, este doar o practică în care repeți diferite situații, cu scopul de a găsi variante de a trece prin viață cu mai multă înțelepciune și cu mai mult calm. Așa cum ești pe saltea, așa ești și în viața ta de zi cu zi.

Primul lucru pe care trebuie să-l faci pentru a schimba practica într-o terapie prin mișcare, este să-ți muți atenția din zona minții în corp.

În postura în care ești, oferă-ți un timp în care să-ți adâncești respirația. Lasă aerul pe care-l inviți în tine să te ghideze prin corp. Observă unde ții mai multă tensiune decât ar fi necesar. Poate stai într-o postură în care nu este nevoie să ai brațele încordate, dar odată ce-ți duci atenția în zona respectivă, observi că ții mușchii încordați. Odată ce observi acest lucru, relaxează acea zonă a corpului, și poate chiar adâncește-ți puțin mai mult expirația să te asiguri că elimini acea tensiune din corp.

Oferă un spațiu în fiecare postură pentru a simți.

Folosește-te de inspir să intri în postură, și de expir să te asezi în ea, să te relaxezi. Identifică zonele pe care le încordezi fregvent și încearcă să le relaxezi în fiecare postură.

Mișcările de tranziție sunt și ele la rândul lor foarte importante de urmărit.

Vezi cum abordezi mișcarea, vezi cât de mult efort depui pentru a ajunge într-o altă postură, și vezi dacă poți folosi mai puțin efort în acel moment de tranziție. Felul cum ne mișcăm poate să aducă atât de multă tensiune în noi. Poți să pășești izbind tălpile de podea și încordând fiecare mușchi din picior la fiecare contact cu pământul, sau poți să pășești ca și cum ți-ai iubi piciorul și ai venera pământul pe care-l atingi.

Experimentează modalități de tranziție dintr-o postură în alta. Observă cum te simți când treci dintr-un loc în altul într-un corp încordat, după care observă cum te simți când încerci să te miști cât mai relaxat și să-ți folosești corpul în cel mai eficient mod posibil?

Lasă corpul să se miște pentru tine.

Poate fi foarte tentant să pozezi în fiecare postură, să te concentrezi doar pe aliniament pentru a arăta cum trebuie. Nu este nimic greșit în a fi atent să nu te rănești, dar să practici yoga doar pentru a arăta bine în posturi, te va îndepărta de ceea ce poate să facă cu adevărat yoga pentru tine.

Încearcă măcar o dată să lași corpul să se miște pentru tine. Ieși din mintea ta pentru câteva minute, relaxează-ți tot corpul, genunchii ușor îndoiți, coatele și umerii relaxați, abdomenul relaxat. Pentru a fi conectat cu întregul corp este necesar să-ți dizolvi fiecare mușchi și fiecare țesut din tine. Adâncește-ți respirația. Respiră atât de adânc încât să te simți mișcat de respirație. Fiecare inspir te înalță mai mult, crează mai mult spațiu în tine și fiecare expir te relaxează, te așază mai mult în locul în care te afli. Și continuă în același ritm 2-3 circuite de respirație dusă până la capăt. După care lasă corpul să te ghideze în mișcare. Vezi unde îi place să stea mai mult, cum îi place să se miște, care este ritmul potrivit pentru el în acel moment? Fii tot timpul conectat cu întrebarea, CUM MĂ SIMT? Dacă mă simt bine fizic, super, continui să fac ceea ce fac, dacă nu mă simt bine, caut altă variantă până o găsesc pe cea potrivită mie.

O clientă de-a mea avea o durere constantă între omoplați. Mergea la masaj, practica yoga, dar durerea chiar dacă dispărea pentru un timp, revenea la loc. În una din orele noastre private am decis ca întreaga practică să se concentreze doar pe omoplați. Indiferent de postură, atenția să fie doar în zona omoplaților. Am încurajat-o să observe cât de relaxată sau tensionată este acea zonă în posturile în care statea, dar și în mișcarile de tranziție dintre posturi. Până la finalul clasei, clienta mea realizase că acea durere era provocată chiar de ea. Punea foarte mult accent pe felul cum arăta în posturi, ceea ce-i aducea o încordarea inconștientă a omoplaților. A surprins-o faptul că a fost nevoie să-și reamintească constant să relaxeze omoplații chiar și în posturile în care nici măcar nu era nevoie de vreun efort fizic.

Țin să subliniez că dacă vrei să creezi spațiu simțirii, va trebui să renunți la ego, va trebui să spargi niște bariere mentale și să lași corpul să te ghideze în mișcare. Poate să fie o cu totul altă experiență ca cea de până acum. Este foarte posibil să vrei să stai într-o cu totul altă formă ca cea cu care te obișnuiseși până atunci.

Clienta mea nu a reușit să scape de durere, până nu a renunțat la acel tipar pe care-l avea în subconțient, de a arăta într-un anumit fel în fiecare postură, ceea ce-i provoca această tensiune.

Permite-ți să fii exact așa cum ești în acel moment.

Dacă simți nevoie să stai mai mult într-un loc și să modifici postura doar de dragul relaxării și simțirii, simte-te liber s-o faci. De fapt, chiar te rog să o faci. De exemplu Pigeon pose, Eka Pada Rajakapotasana, poate fi o postură foarte vindecătoare. Îmi place să mă așez cât mai relaxată, fără să simt vreun disconfort, cu scopul de a-mi oferi spațiul necesar pentru a intra adânc în subconștient. De obicei posturile care ne deschid zona șoldurilor, zona în care se adună cea mai multă tensiune fizică și emoțională, sunt cele mai potrivite pentru a ne accesa subconștientul. Pot să iasă la suprafață diferite stări sau amintiri la care nu te-ai mai gândit demult. Vezi care este reacția ta în fața acelor stări și amintiri și oricare ar fi, manifest-o. Dacă vrei să plângi, plângi. Dacă te întristezi, permite-ți să experimentezi sentimentul de tristețe. Dacă vrei să râzi, râzi. Oferă-ți acest privilegiu să fii exact așa cum vrei să fii în acel moment. La final îți garantez că vei simți ce înseamnă să fii liber, să te respecți și ce înseamnă să ai o conversație sinceră și plină de iubire cu corpul tău și cu sinele tău.

Sincer, această abordare a practicii m-a inspirat să devin instructor de yoga. Am descoperit o modalitate de a mă curăța de atât de multă tensiune fizică și mentală și de a-mi vindeca rănile pe care nici nu conștientizam că le am. Nicio abordare agresivă, axată doar pe aspectul fizic nu te va ajuta să te vindeci până la capăt. Mișcarea poate fi terapeutică doar dacă este făcută cu iubire.